Suntem deja la sfârşitul primei luni din acest an şi a venit timpul să revin cu noi articole aşa cum am promis. Acest început de an mi-am luat o vacanţă mai lungă neprogramată, casa şi familia mea au avut nevoie de prezenţa mea, drept pentru care am absentat o perioadă mai mare. Dar asta nu mă împiedică să încep un 2021 pe acest blog cu o nouă listă de provocări şi obiective pe care mi le pun la fiecare început de an.
De câte ori mi-am jurat că noul an va fi diferit? Probabil tot de atâtea ori cât sunt anii mei. Doar că în mare parte nu mi-au ieşit planurile aşa cum mi-am dorit. Un motiv ar fi obiectivele mult prea mari şi greu de realizat când în realitate sunt suficiente gesturi mici dar care pot duce la schimbări importante.
De fapt, în acest 2021 nu vreau altceva decât să continui ceva ce am început acum doi-trei ani în urmă, un proces de schimbare a vieţii mele în una mai simplă, minimalistă, esenţială şi sustenibilă.
De pe lista mea de obiective sustenibile, subiectul la care sunt fără nici o urmă de dubiu cea mai sensibilă este fast fashion versus slow fashion.
Şi azi vreau să vă împărtăşesc mai multe din aceast subiect mult discutat şi controversat în ultimii ani.
Viaţă noastră de zi cu zi este tot mai rapidă: mâncăm fast-food şi în grabă, în doar câteva secunde putem ajunge la orice informație cu smartphone-urile noastre, printr-un simplu clic putem face multe lucruri și modul nostru de a face cumpărăturile a suferit o mare accelerare.
De multe ori cumpărăm haine care costă mai puțin decât un prânz și pe care le aruncăm în mai puțin de un an, așteptând următoarea noutate, o atitudine care dăunează mediului dar și nouă tuturor.
A fi mereu la modă cu haine ieftine este o combinație care atrage atât consumatorii cât și companiile.
Articolele de îmbrăcăminte ce se vând la preț redus sunt atractive, deoarece ne permite să nu cheltuim prea mult și să ne satisfacem micile capricii.
Producerea și vânzarea la prețuri mici îi încurajează pe consumatori să se bucure de cele mai impulsive achiziții și acest lucru se traduce printr-un profit enorm pentru companii. Rezultatul final? Purtarea de îmbrăcăminte ieftină, care durează puțin şi cu consecințe devastatoare pentru ecosistem.
Dar ce se ascunde în spatele modei low cost?
Muncitori subplătiți, lipsa standardelor de siguranță la locul de muncă, materiale de slabă calitate și sisteme de procesare extrem de poluante.
Soluția este Slow Fashion, o modă durabilă și etică care se opune logicii Fast Fashion, modelul predominant prezent în toate pieţele cele mai dezvoltate, implementate de marile lanțuri de distribuție a modei.
Ce este Fast Fashion și cât poluează?
Este termenul folosit pentru a indica îmbrăcăminte de unică folosință, articole de îmbrăcăminte ieftine și de slabă calitate, utilizate pentru un sezon, destinate aruncării și sfârșite în incineratoare.
Fast Fashion este distructiv atât la nivel social, exploatând forța de muncă prea tânără în contexte de lucru inadecvate, cât și la nivel de mediu, făcând din modă cea de-a doua industrie cu cea mai mare poluare de pe planeta noastră. Cifrele sunt uimitoare, industria modei provoacă 20% din risipa globală de apă și provoacă 10% din emisiile de dioxid de carbon datorită utilizării masive de insecticide și pesticide în culturile de bumbac. Doar pentru a vă face o idee: producerea unei perechi de blugi necesită aproximativ 11.000 de litri de apă.
În ultimii 20 de ani, lanțul de aprovizionare cu textile Fast Fashion a provocat grave daune sociale și de mediu, care sunt în continuă creștere odată cu sosirea achizițiilor online.
De la coloranții țesăturilor, care conțin componente extrem de cancerigene pentru oameni şi animale, la materiile prime utilizate pentru confecționarea articolelor de îmbrăcăminte, în principal bumbac și poliester, un material sintetic foarte toxic derivat din petrol, deci nu biodegradabil și nereciclabil. Aceste substanțe toxice din țesături vin în contact cu corpul nostru și sunt eliberate din haine la fiecare spălare, contaminând mările și oceanele.
Poluarea este, de asemenea, strâns legată de lipsa reciclării care, conform datelor Națiunilor Unite, reprezintă doar 1% din îmbrăcăminte și care a dus la formarea unor adevărate insule de deșeuri în oceane. Cel mai faimos se numește “Great Pacific Garbage Patch”, este situat în Oceanul Pacific și are o extensie de câteva mii de km2.
Născut în zorii celui de-al treilea mileniu, termenul de modă rapidă este folosit pentru a se referi la acei giganți ai modei care au făcut din prețul accesibil amiralul lor.
Ținta principală a modei fast sunt tinerii dar şi toate celelalte persoane al căror buget este limitat. Acestia sunt ușor influențaţi de tendințele promovate, în special pe rețelele sociale și de influenceri. Moda rapidă le oferă tinerilor posibilitatea de a urmări tendințele low-cost și de a se identifica social cu regulile modei.
Există trei puncte fundamentale pe care se concentrează marile nume ale modei rapide:
Prețul
Globalizarea și, în special, relocările, au făcut posibilă scăderea prețurilor și democratizarea modei în detrimentul populațiilor țărilor în curs de dezvoltare a căror forță de muncă este exploatată de acești mari giganți.
Receptivitate la preferințele clienților
Dacă un produs nu place clienţilor, acesta este îndepărtat imediat de pe rafturi, iar comenzile viitoare sunt anulate. Procedând astfel, oferta se adaptează întotdeauna la cerere, astfel încât aceasta să fie în permanenţă satisfăcută.
Dominanță
Este o cerință care necesită o anumită maturitate și renume pe piață, ceea ce explică de ce structura pieței de modă rapidă este, în mare măsură, administrată de nume / grupuri mari pe care le cunoaștem cu toții (Zara, H&M, Primark …)
Dar în ultimii ani, ceva s-a schimbat și moda fast a trebuit să înceapă să facă față numeroaselor acuzații din întreaga lume pentru metode de producție în afara regulilor considerate legitime, precum și materii prime de origine dubioasă și cu un control al calității care nu i-au în considerare certificările textile și efectele secundare care rezultă asupra sănătății umane și a întregului ecosistem.
Fast fashion și exploatarea socială: tragedia Rana Plaza
Unul dintre cele mai mari accidente din istoria Fast Fashion este cel din Rana Plaza din Bangladesh, unde în 2013 au murit peste 1000 de angajați și peste 2500 de persoane au fost rănite.
Rana Plaza era o fabrică de îmbrăcăminte în care, zi și noapte, angajații lucrau în condiții extreme. Cu toate că muncitorii au observat crăpăturile din pereţi si le-au făcut prezente executivilor, acestia din urmă nu le-au dat ascultare amenințându-i că îi vor da afară. Pe 24 aprilie 2013, s-a produs tragedia, în Dhaka s-a prăbușit o clădire cu opt etaje, unde se aflau 5 fabrici de îmbrăcăminte textile diferite pentru mărci internaționale. Abia după acest episod dramatic, lumea a început să-și dea seama ce se ascundea în spatele industriei modei.
Costurile reduse ale hainelor pe care le cumpărăm se datorează în principal producției, care are loc în țări extrem de sărace, precum Bangladesh, Cambodgia, India și China, folosind materii prime care nu fac obiectul controalelor.
Ca o paranteză, şi la noi în România existau, şi probabil mai există încă, fabrici de croitorie unde erau exploatate tinere femei lucrând 10/12 ore pe zi la lumina neoanelor pentru un salariu minim pe economie în condiţii extrem de dure atât din punct de vedere al siguranţei la locul de muncă dar şi a sănătăţii.
The True Cost este un documentar, regizat de Andrew Morgan în 2015, care explică adevăratul preț al modei. Vorbim despre industria modei rapide, de la prăbușirea tragică a Rana Plaza, la producție, la condițiile lucrătorilor cu venituri mici din țările în curs de dezvoltare și la poluare.
Vă las aici trailer-ul oficial al documentarului “The true cost”.
https://www.youtube.com/watch/OaGp5_Sfbss
Filmul explică prețul uman din spatele multor tricouri pe care le găsim pe rafturi. Hainele care conțin materiale sintetice sau anorganice care deteriorează grav ecosistemul, deoarece sunt greu de degradat. Cu toate acestea, în documentarul The True Cost sunt multe exemple despre modul în care oamenii și consumatorii cu alegerile lor pot face diferența.
Fashion Revolution este o asociație care luptă de ani de zile împotriva exploatării sociale în sectorul textil, datorită campaniei “ I made your clothes” dedicată modei conștiente care ridică întrebarea: cine și cum sunt produse hainele pe care le cumpărăm?
“The fashion revolution week” se desfășoară în fiecare an în ziua în care s-a prăbușit Rana Plaza pentru a conștientiza ce înseamnă să cumperi un articol de îmbrăcăminte și să direcționezi companiile și consumatorii către un viitor mai etic și mai durabil în domeniul modei.
Dacă vreţi să aflaţi mai multe despre această mişcare daţi clik pe pagina lor de facebook: https://www.facebook.com/fashionrevolution.org
Slow fashion şi consecinţele sale.
Acum, lanțurile de modă “de unică folosință” trebuie să se ocupe de conștientizarea consumatorilor, care sunt din ce în ce mai atenți la consecințele etice ale alegerilor lor de consum, mulți dintre ei încep să se îngrijoreze de efectele pe care industria textilă le are asupra mediului.
Mișcarea Slow Fashion, pe de altă parte, își propune să insufle producătorilor un mod “mai lent” de producţie a îmbrăcămintei și să sensibilizeze consumatorii cu privire la care sunt nevoile lor reale și la faptul că nu trebuie să cumpere articole de îmbrăcăminte noi în fiecare zi. Înainte de a cumpăra orice tip de produs, consumatorul ar trebui să se întrebe: chiar am nevoie de el? unde a fost realizat și cu ce materiale? cât va dura în timp?
Acum, clientul final are un nou concept de înțelegere a modei. Când cumpărăm un articol de îmbrăcăminte nu ar trebui să fim atraşi de brand sau de influencerii de serviciu care îl promovează, ci să ne punem câteva întrebări:
Calitatea?
Unde a fost produs acel articol vestimentar care ne place atât de mult?
Cine l-a produs și cum?
Răspunzând la aceste întrebări, putem enumera principalele puncte care alcătuiesc un fel de statut al mișcării Slow Fashion și, de asemenea, ne pot ajuta să devenim mai responsabili și mai conștienți înainte de a cumpăra un articol vestimentar.
Care sunt regulile slow fashion?
Cumpărăturile se fac în funcție de nevoile reale:
1. în primul rând încercăm să înţelegem de ce avem nevoie cu adevărat;
2. alegem calitatea: cumpărarea unui articol vestimentar de calitate va avea cu siguranță un cost mai mare, dar va dura în timp;
3. cumpărăm mai puțin: cumpărăm doar ceea ce este esenţial și eliminăm ceea ce nu folosim;
4. conservăm: dacă îmbrăcămintea este bine conservată, va avea o viață lungă
În prezent, lumea traversează un moment foarte delicat din cauza virusului Covid-19 care dictează noi legi de comportament.
Toate magazinele, de la cele mai mici până la cele mai mari, au fost nevoite să își închidă obloanele, ducând la pierderea profiturilor, anularea comenzilor și demisionarea multor angajaţi, iar multe dintre acestea probabil că nu se vor mai redeschide niciodată.
Lumea modei este o piață care valorează peste 2.000 de miliarde de euro la nivel global, pierderile vor fi îngrijorătoare și este posibil ca sectorul modei să iasă din criză nu numai foarte deteriorat, ci și radical schimbat.
Afectați de criza sănătății, brandurile de modă și, în special, brandurile fast fashion sunt nevoite să ia în considerare schimbarea modelului lor de operare.
Este necesar să înţelegem că în acest 2021 va trebui să redimensionăm totul, să încetinim, să consumăm mai puţin şi să trăim sustenibil pentru că nimic nu se va întoarce ca înainte.
