În ultimele luni am fost copleșiți de doua pandemii, una declanşată de Covid-19 şi una a cărei curbă de contagiune nu a încetat să crească: pandemia informațională. Suntem bombardaţi zilnic de ştiri contradictorii încât nu mai reuşim să facem diferenţa între cele adevărate şi cele false. Sunt multe şi sunt transmise pe toate canalele media şi nu numai. De câte ori deschidem smartphone-ul apare câte o ştire ce mai târziu o vedem că se repetă şi la televizor şi care, este foarte probabil, ca a doua zi să nu mai fie valabilă. Primim mai multe ştiri decât putem duce, mai multe decât poate duce creierul nostru.
Această indigestie cognitivă a știrilor numită infobezitate trebuie atribuită instinctului nostru primordial.
Clay Jonhson, autorul cărţii “The information diet”, este unul dintre primii oameni de ştiinţă care a analizat informaţia comparând-o cu un consum de alimente, unde explică cum un consum excesiv ne face să ne simţim rău.
Potrivit lui Johnson, există un „mod neuronal precis și observabil de funcționare”, care coincide cu consumul excesiv de informații.
Mark Pearrow, cercetător la Massachusetts Institute of Technology, creatorul site-lui Infobesity.com, încearcă să găsească dieta adecvată pentru informare. De asemenea, încearcă să înțeleagă „care mecanisme antice funcționează în mintea și corpurile noastre, care ne fac susceptibili să dezvoltăm o dependență”. Comparația cu alimente se potrivește perfect. Oamenii au trăit pe această planetă de zeci de mii de ani în lipsa de alimente, expuși riscului de foamete; când, datorită dezvoltării tehnologice, mâncarea a devenit abundentă, nu am fost programați genetic pentru a rezista tentației. Ceva similar ni se întâmplă cu informații din epoca abundenței sale digitale.
Ştiţi bine care este senzaţia după o masă foarte bogată, ne simţim plini, mai obosiţi şi fără niciun pic de energie. Ne este somn şi suntem puţini lucizi şi reactivi. Acelaşi lucru se întâmplă şi dacă facem un plin prea mare de informaţii. Creierul este o mașină incredibilă cu un potențial enorm, dar are limitele sale, poate prelucra doar un număr limitat de date.
Fluxul de informații care ajunge la noi nu este doar enorm, ci și continuu, abundent, până la punctul de a vorbi despre obezitate informațională.
Ca și boala alimentară, infobezitatea este o afecțiune în care se consumă o cantitate mare de informații și care vă poate afecta în mod negativ starea de bine, agravând reactivitatea și productivitatea.
Deciziile greşite sunt o consecinţă a incapacităţii de a selecţiona, alege şi interpreta o superîncărcare de informaţie.
Șaizeci și patru de secunde.
Acesta este timpul necesar pentru a recâștiga concentrarea de fiecare dată când primim o notificare pe smartphone-ul nostru. S-a calculat că, în urma acestor întreruperi constante, pierdem aproximativ o jumătate de zi de muncă pe săptămână, spune Giuseppe Lavenia, psiholog și psihoterapeut, unul dintre experții de frunte în dependențele tehnologice. Printre acestea, infobezitatea, supraîncărcarea cognitivă cauzată de cantitatea anormală de informații din care suntem bombardați constant și față de care simțim datoria de a răspunde. Un flux neîntrerupt de e-mailuri, mesaje, notificări, care ne împinge să facem achiziții mai repede, să luăm decizii în câteva secunde, să monitorizăm continuu telefonul mobil, să ne menținem lipiți de ecran ore și ore și, mai presus de toate, asta ne face să lucrăm din ce în ce mai rău. De fapt, un telefon mobil de pe masă este suficient pentru a face comunicarea dintre două persoane să fie mai puțin constructivă.
Tuturor ni s-a întâmplat ca după o căutare pe Google sau Facebook, după multe ore pe care le petrecem acolo, să avem o senzaţie de „greață”, epuizare, oboseală, lipsă de energie. La fel cum ne simţim după o masă copioasă. Problema se agravează dacă aceste stări sunt constante: e-mail-uri, twitter, postari, instant message, știri, videoclipuri … un banchet tentant, greu de refuzat. Cu toate acestea, riscurile sunt mari, la fel ca în alimente, excesul poate avea consecințe dramatice.
Acest lucru este deosebit de complicat, deoarece instinctul nostru primordial ne conduce către căutarea continuă de noi informații, la fel cum s-a întâmplat cu alimentele pentru supraviețuire.
Acest instinct vă împiedică să selectați și să gestionați informații cu adevărat importante, vă împing să consumați orice conținut care face dificilă luarea deciziilor și memorarea informațiilor, deoarece mintea este angajată constant într-o lectură pripită și superficială.
În plus, infobezitatea:
- vă privează de atenția necesară pentru a înțelege pe deplin un conținut;
- declanșează anxietatea de a trece rapid de la un conținut la altul (de frica de a pierde anumite informații);
- crește stresul legat de teama de a fi deconectat.
Foamea de ştiri
Ne este întotdeauna foame de știri și ne este întotdeauna teamă să nu pierdem vreo ştire importantă (FOMO: Fear Of Missing Out).
Şi atunci, ce e de făcut? Tehnologia este tot mai în voga şi nu ne ajută prea mult în acest sens, dimpotrivă, permite informațiilor să ajungă din ce în ce mai repede.
Deseori nu observăm că primii care ne servesc mâncăruri bogate în calorii fără cunoștința noastră sunt bucătarii, companiile digitale.
Din fericire, întrucât multe diete s-au născut pentru a face față relației noastre cu alimentele, vă puteți baza pe o dietă informativă pentru a vă gestiona relația cu fluxul de informații.
Dificultatea acestei diete particulare constă în faptul că trebuie să vă faceţi timp să vă organizaţi și să creaţi un program personalizat, adaptat la situația voastră specifică și a nevoilor voastre, pentru a nu risca să vă regăsiţi înecat în marea informației.
Pentru început, încercați aceste zece activități mici:
- filtraţi mesajele primite pe instant mesage group şi eliminaţi toate grupurile care nu sunt esențiale;
- gestionați mai bine prieteniile și contactele pe social media și diferențiați vizibilitatea, nu este necesar să vedeți totul si pe toţi;
- profitaţi de opțiunile de filtrare oferite de social media, de exemplu “listele de interese Facebook” vă permit să vedeți știrile grupate doar atunci când doriți;
- puneţi pe silenţios notificările de la toate aplicaţiile;
- utilizați un singur dispozitiv şi nu toate simultan: smartphone sau tabletă sau computer;
- separați utilizarea dispozitivelor private de cele pe care le aveţi la muncă şi decideţi cât timp vreţi să rămâneţi conectat;
- dacă vă place să navigaţi pe internet doar pentru plăcere, faceți-o ca recompensă după ce aţi finalizat o muncă sau o lucrare;
- selectați-vă site-urile de referință pe care le citiţi;
- identificaţi momentele limitate ale zilei pe care să le dedicaţi controlului social media;
- detoxifiere: cel puțin o zi pe săptămână uitați de smartphone-uri, tablete și computere. O zi de detoxifiere digitală permite o bună curățare mentală. (citiţi aici mai multe despre digital detox)
Aşadar, mai mult decât o dietă, impuneţi un adevărat “stil alimentar”. Dacă reuşiţi să vă configurați un sistem bun, puteți crește hrănindu-vă cu cele mai bune informații, fără a risca să cedați sub greutatea zgomotului de fond.
Atenție la efectul Flynn
Conform unui sondaj făcut de către revista Elle împreună cu Lexis Ricerche, 56% dintre femeile chestionate ar dori să fie mai puțin dependente de tehnologie, să primească mai puține alerte și de o calitate superioară. Datele spun că, în lume, nemulțumirile digitale cresc, împreună cu mișcări precum Time to log off (este timpul să vă deconectați) ale antreprenoarei Tanya Goodin, autoarea cărţii “Digital detox pentru întreaga familie”.
Între timp, oamenii de știință care studiază efectul Flynn sau creșterea coeficientului intelectual mediu în generații, trimit câteva alarme, deoarece se pare că tendința virtuoasă din anii 2000 a fost inversată. Pe scurt, devenim mai proști. În mod evident, nu s-a demonstrat nici o corelație cu suprasolicitarea cognitivă, dar poate, în timp ce fotografiem o prajitură deliciosă în loc să o mâncăm, apare o mică îndoială.
