Suntem din ce în ce mai atenți la ceea ce mâncăm, cumpărăm bio, căutăm tot mai mult să ne petrecem timpul liber în ambiente cu multe plante, tindem să avem tot mai mare grijă de planeta și sănătatea noastră, cuvântul de ordine al vieții noastre de zi cu zi este “green”.
Este un lucru pozitiv că suntem tot mai preocupaţi de poluarea mediului, dar v-ați întrebat vreodată dacă și propria dvs. casă este poluată? Ați auzit de “indoor air quality” sau poluarea interioară?
Avem tendința de a considera poluarea ca un fenomen în afara casei noastre, dacă ne gândim la smog și la contaminarea aerului și a apei. Ne imaginăm casele noastre ca fiind un loc sigur, feriţi de vreme rea și de pericole, cu toate acestea, poluarea în case poate fi de până la 7 ori mai mare decât în exterior.
Petrecem o mare parte a timpului nostru în interior: în case, şcoli, săli de sport, magazine, birouri, cinematografe, mijloace de transport etc.
Acestea sunt medii în care anumiţi poluanţi atmosferici pot exista în concentraţii mari şi pot cauza probleme de sănătate foarte grave.
Luați în considerare faptul că poluarea internă este principala cauză a bolilor cronice ale sistemului respirator, ale pielii și membranelor mucoase, precum și cauza a ceea ce este definit de experți ca fiind “sindromul clădirii bolnave” -numele dat unei afecţiuni despre care se consideră că este produsă de prezenţa într-o clădire sau într-un alt tip de spaţiu închis. Cauzele exacte ale acestui sindrom nu sunt cunoscute cu precizie, dar se crede că este atribuit calitaţii slabe a aerului.
Oamenii inhalează de la 10.000 până la 20.000 de litri de aer pe zi și cea mai mare parte provine din medii închise. Potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică, în Europa populația își petrece până la 90% din timp în interior, în cea mai mare parte, adică 55% în case și 33% la locul de muncă. Doar 4% din timpul nostru este petrecut în aer liber în medie. Acest lucru explică de ce în ultimii ani atenția lumii științifice și instituționale s-a îndreptat în special asupra problemelor legate de calitatea aerului din aceste medii și s-a ajuns la o conștientizare tot mai mare cu privire la importanța problemelor de sănătate.
De aceea în 2000, Organizația Mondială a Sănătății, prin documentul „Dreptul la un aer interior sănătos”, a recunoscut aerul interior sănătos ca fiind un drept fundamental al omului.
Tot cei de la OMS spun că poluarea interioară este responsabilă pentru 4,6% din decese și 31% din dizabilități la copiii cu vârsta cuprinsă între 0 și 4 ani în Europa şi s-a estimat că substanțele periculoase cu care intrăm zilnic în contact sunt peste 150 și toate sunt potențial toxice pentru corpul uman.
Dar de la ce se datorează poluarea interioară?
Conform Agenţiei Europene de mediu, există trei tipuri de poluanți:
Agenți chimici: monoxid de carbon, dioxid de azot și dioxid de sulf (cuptoare cu gaz și centrale termice, șeminee); compuși organici volatili și formaldehidă (fum de tutun, materiale de construcții, mobilier, imprimante și fotocopiatoare, materiale didactice și papetărie); benzen (vopseluri); hidrocarburi policiclice aromatice, ozon, particule din aer (sisteme de aer condiționat și ventilație). Și apoi există radon, un gaz care se găsește în sol, roci, cărămidă, beton și care se ridică prin sol în case, birouri, școli etc. și poate ajunge chiar la valori care prezintă un risc pentru sănătatea umană.
Agenți fizici: unde electromagnetice generate de aparatele de radio, telefoane mobile, aparate de uz casnic, televizoare etc.
Agenți biologici: sunt bacterii și virusuri transmise de oameni și animale, ciupercile, mucegaiurile și acarienii sunt alergeni puternici cu inhalare ușoară.
În mod clar, toți acești factori ne afectează și sănătatea. Alergiile, dermatitele și alte probleme care merg mână în mână cu poluarea casnică sunt din ce în ce mai răspândite. De fapt, expunerea prelungită la acești poluanți face ca organismul nostru să devină treptat mai slab și supus atacurilor externe.
Bronșită, astm, alergii la polen, praf și acarieni, probleme cu ficatul și sistemul cardiovascular, în cele mai grave cazuri chiar și cancer, toate acestea fiind efecte secundare de care nu suntem conștienți.
Dintodeauna am trăit cu credinţa că a curăța casa este o modalitate excelentă de a ne proteja de germeni și bacterii, în realitate trebuie să fim atenți la detergenți și să îi alegem cu atenție. Mulți au în interior benzen și formaldehidă care se răspândesc rapid și provoacă inflamații ale ochilor, ale căilor respiratorii, dar și de probleme mai grave.
Sutem atenţi să mâncăm bio dar pentru a curăţa casa folosim produse chimice extrem de agresive şi periculoase pentru sănătatea noastră.
Mulți dintre noi adoră să gătească și să petreacă timpul liber în bucătărie, făcând dulciuri, aperitive și mâncărurile prăjite mult iubite. Acestea, împreună cu carnea la grătar, răspândesc în aer hidrocarburi policiclice și naftalină, care pot avea implicații negative asupra corpului nostru.
Iarna și umiditatea sunt amestecul perfect pentru proliferarea mucegaiului și a bacteriilor care, combinate cu alte substanţe toxice din atmosferă, pot crea un mediu cu un nivel ridicat de poluare.
Cum se reduce poluarea în casă?
După toate datele îngrijorătoare pe care vi le-am scris mai sus, iată că vin şi veşti bune. Reducerea poluării interne nu este dificilă, este important să aplicăm câteva mici trucuri.
Iată câteva sfaturi pentru o casă sănătoasă:
produsele de curățare: este foarte important să alegem produse de curăţare ecologice sau cele făcute în casă. Acestea din urmă nu numai că nu creează poluare, ci respectă mediul, important este să le folosim în dozele recomandate.
Clorul este un produs foarte eficient pentru curăţare şi igienizare, drept pentru care la noi în ţară este folosit în mod excesiv. Însă clorul este un produs extrem de toxic, mai ales dacă vine în contact cu alte produse de curăţare cu mar fi amoniacul sau detartrantul. Nu spun că ar trebui să-l eliminăm de tot ci să-l folosim în mod conştient şi doar în situaţii de extremă necesitate.
Putem folosi un produs de curăţare eficient şi cu impact minim sau aproape inexistent asupra calităţii aerului în casă şi acesta este oţetul de vin alb sau de alcool. Un alt produs eficient şi care nu poluează este bicarbonatul de sodiu.
umiditatea: este recomandat să nu depăşim 50% de umiditate în casă, atenţie la posibila formare a petelor de mucegai. Pentru a scădea nivelul de umiditate putem folosi dezumidificatoarele.
plante și flori: sunt frumoase, colorate și parfumate şi o parte integrantă și relevantă a mediilor în care trăim ce contribuie la bunăstarea noastră psihofizică prin fotosinteza clorofilei care transformă dioxidul de carbon în oxigen, făcând astfel aerul pe care îl respirăm mai curat. Prin urmare, verdeața apartamentelor nu mai este doar un ornament, ci este necesară pentru a garanta starea noastră de sănătate.
Plantele purificatoare au fost studiate încă din anii 1970 de NASA, de tânărul student Bill Wolverton, angajat pentru a evalua aerul din navele spațiale. Și-a extins studiile la alte medii, precum birouri și case, și a descoperit că unele plante absorb până la 80% din substanțele nocive. Iată câteva dintre ele:
Sansevieria sau limba soacrei
Este una dintre cele mai eficiente plante pentru purificarea aerului de formaldehidă.
Planta păianjen
Este o plantă ușor de cultivat acasă și nu necesită multă apă și crește rapid, capabilă să purifice mediul de formaldehidă.
Ficusul
La fel ca şi limba soacrei, ficusul este, de asemenea, capabil să curățe aerul de formaldehidă și este eficient împotriva tricloretilenei și benzenului.
Anthurium sau crinul păcii
Este o plantă capabilă să lupte cu amoniacul, o substanță folosită la curățarea casei, dar toxică pentru plămâni.
Iedera
Este excelentă pentru captarea formaldehidei prezente în produsele de curățat de uz casnic.
Potos sau plata banilor
Această plată foarte elegantă este utilă mai ales dacă aveţi un șemineu sau sobă cu lemne acasă, pentru a vă proteja de monoxidul de carbon.
întreținerea instalațiilor de gaze şi a radiatoarelor: reduce consumul de energie și în acelaşi timp emisiile poluante;
schimbați filtrele: filtrele aparatelor de aer condiționat trebuie schimbate des și spălate cu apă și detergent natural;
evitați fumatul în interior: este mai bine să fumați în aer liber, mai ales iarna când fumul stagnează în casă cu ferestrele închise;
aerisiți încăperile: favorizarea schimbului de aer este o modalitate excelentă de a scoate substanțele toxice din casă;
aspiratoare: este recomandat să alegem modele cu filtre și care să nu împrăștie praful în mediul înconjurător.
Este o idee bună să nu subestimăm problema poluării interioare. La locul de muncă, acasă, în grădinițe, în orice mediu închis: principala problemă a poluării este că acționează sub ochii noștri și prea des uităm fără să ne dăm seama cât de dăunătoare este pentru sănătatea noastră și a celor dragi nouă, în special pentru copii. Și dacă credem că suntem perfect protejați în casa noastră (mai ales în ultima perioadă când datorită crizei prin care trece întreaga lume stăm tot mai mult în casă), riscăm să nu luăm în considerare problema și să suferim mai multe daune decât afară.
