La muncă, acasă și în viață, în general, ordinea și organizarea de obicei sunt răsplătite. Cu toate acestea, orice activitate sau lucru ieşit din comun sau mai deosebit, necesită multă creativitate, flexibilitate, reactivitate, calităţi pe care le deţin persoanele aparent dezordonate.
Disputele legate de ordine și dezordine sunt o sursă de discuții continue între prieteni, colegi și membrii familiei. Este greu să găsim un numitor comun între partizanii anarhiei creative și cruciații ordinii stabilite.
Este evident că cei care fac parte din marele grup al ordinii stabilite sunt predominanţi, mai ales în rândurile autorităţilor: şcoală, armată, companii, etc. Şi este normal să fie aşa. Însă nevoia de a ţine totul la locul său şi a avea un loc pentru toate are o mie de implicaţii practice şi răspunde la chestiuni mai profunde și mai spirituale. Sfaturi utile pe care japoneza Marie Kondo s-a priceput foarte bine să le traducă în proză, care cu micile sale volume de indicații practice (aruncând cât mai multe lucruri, aranjând sertarele) a reuşit să vândă milioane de copii, devenind un autor apreciat în întreaga lume.
Există o relație între dezordine și creativitate?
Despre acest subiect se vorbeşte de ceva timp şi studii recente par să confirme că haosul ajută creativitatea. Deci, sunt vești bune pentru cei dezordonaţi.
Aveţi un birou dezordonat? Nu vă faceți griji, sunteți pe cale să aflați câteva idei pentru a vă reduce la tăcere colegii obsedați de ordine. Cu toate acestea, nu este cazul să vă imaginaţi că este suficient să fiţi dezordonat pentru a fi un geniu.
Dar să începem cu rezultatele unui studiu științific.
Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Minnesota a constatat că mediile saturate cu lucruri stimulează creativitatea. Într-un experiment, acești psihologi au cerut participanților să găsească noi modalități de a folosi o minge de ping pong. Jumătate dintre ei au fost rugați să petreacă timp într-o cameră ordonată, în timp ce restul au petrecut timp într-o cameră dezordonată. Ambele grupuri au prezentat același număr de idei, dar cele mai originale au venit de la oamenii care fuseseră în camera dezordonată.
Totul pare să indice că a avea un pic de confuzie în jurul nostru ne amintește că lumea nu este atât de bine structurată și precisă și că încălcarea regulilor și gândirea diferită nu sunt atât de rele. În acest fel, creierul este liber să facă noi asociații și să dezvolte idei neconvenționale, este ca și cum haosul ne încurajează să nu mai controlăm gândurile atât de puternic, lăsând să vină idei noi.
Trebuie să ai în tine încă haos, spre-a da născare unei stele dansatoare.
Friedrich Nietzsche, Thus Spoke Zarathustra
Cercetările au arătat, de asemenea, cum un mediu ordonat poate afecta pozitiv oamenii.
Într-un alt experiment li s-a cerut să completeze un chestionar, împărțind din nou participanții în două camere. La finalul testului, toată lumea a fost întrebată dacă ar dori să contribuie la un proiect de caritate prin donarea de bani. Apoi, în timp ce se discutau rezultatele chestionarelor, li s-a oferit mâncare. Participanţii puteau alege între un măr sau un desert.
Cei care au susţinut testul într-o camera ordonată tindeau să doneze mai mulți bani și să aleagă mărul, confirmând ceea ce se știa deja despre relația dintre ordine, comportament altruist și tendința de a se alinia la valorile etice și tradiționale.
Ce este dezordinea creativă?
Dar să ne întoarcem la haosul creativ. Dacă vi se face vreodată observaţie pentru câteva dosare sau hârtii împrăstiate pe birou, le puteți răspunde oricând: nu este un birou dezordonat, este creativ.
Puteți da ca exemplu, de asemenea, biroul lui Albert Einstein, cunoscut pentru că era mereu plin de cărţi, documente şi hârtii de tot felul.
Dacă un birou aglomerat este un semn al unei minți aglomerate, atunci, un birou gol este un semn?
Albert Einstein
Acestea fiind spuse, cred că este riscant să spunem că persoanele dezordonate sunt mai creative decât cele ordonate. Sau mai bine zis, ar trebui să înțelegem ce este dezordinea creativă.
Este de imaginat că Einstein a fost atât de ocupat cu munca sa încât nu a avut nici timpul, nici dorința de a face ordine. Prioritățile sale erau mult mai importante decât starea biroului său. Cu toate acestea, (și aici aș pune pariu) dacă haosul ar fi subminat calitatea muncii sale, cu siguranță ar fi luat unele măsuri.
Mai mult decât atât, a avea un birou aglomerat nu vă autorizează să lucrați la întâmplare și într-un mod neuniform la fel cum un birou ordonat nu este sinonim cu inteligența și claritatea mentală.
Dezordinea indică doar că există priorități diferite.
Einstein nu a fost singurul geniu creator care lucra într-un mediu de dezordine, Mark Twain l-a depășit, de exemplu. De multe ori haosul arată pur și simplu că persoanele dezordonate apreciază spontaneitatea și sunt capabile să înțeleagă întreaga imagine, fără a se îngrijora de detalii. Acești oameni preferă să-și investească timpul în altă parte în loc să se îngrijoreze de ordonarea în jurul lor.
Este probabil ca marile genii să se înconjoare cu atât de mulți stimuli intelectuali încât, la un moment dat, să nu mai știe unde să-i pună. Dar sunt aceiași oameni care continuă munca lor cu o metodă impecabilă, lăsând nimic la voia întâmplării și impunând o disciplină de fier în momente de dificultate. Sunt oameni care au idei clare, ştiu ce vor.
Poate că aţi auzit persoane care spun: “în dezordinea mea e multă ordine”.
Există pictori sau artişti, în general, care lucrează în ateliere în care pare să fi intrat un urgan, cu schițe și cutii de vopsea peste tot și o cantitate de praf în aer ce taie respirația. Cu toate acestea, acești artiști aparent dezordonați păstrează instrumentele de lucru ca și cum ar fi instrumente chirurgicale și își perfecționează continuu tehnica.
Haosul organizat e perfect
Ordonarea haosului (și dezordonarea ordinii) este o sarcină ce aparţine creativității. Deşi este mai ușor de spus decât de făcut, există, de asemenea, cei care se lasă copleșiți de haos, pierd timpul și nu obțin nimic util din el.
A fi dezordonat s-ar putea asemăna cu capacitatea de a accepta complexitatea, de a intra în ea pentru a o descifra, dar numai cei cu talent ies din ea stabilind noi conexiuni și creând noi forme. Din aceste motive, relația dintre creativitate, haos și ordine este o chestiune foarte complexă.
Haosul este doar o ordine care așteaptă să fie descifrată.
José Saramago
Un lucru este sigur: excesul de ordine și un mediu monoton ucid creativitatea. Prea multe birouri, unde oamenii își petrec multe ore din viață, par a fi concepute pentru a elimina orice scânteie creativă.
Odată cu automatizarea progresivă a muncii dată de machine learning, sarcinile plictisitoare și repetitive vor intra din ce în ce mai mult pe orbita inteligenței artificiale, dar anumite calități pur umane, cum ar fi capacitatea de a simți emoții și de a decide pe baza intuiției, vor rămâne fundamentale.
Construirea unor spații care să ajute creativitatea, în care oamenii se pot simţi “autorizaţi” să îndrăznească să se abată de la reguli, să încerce soluții inovatoare și neașteptate este esenţială.
Desigur, acest articol nu pretinde a fi un imn dedicat dezordinii, ci dimpotrivă, chiar dacă pare să fie. Nici nu pretinde că toți oamenii dezordonați pot deveni genii creative. În cele mai multe cazuri, în spatele dezordinii este multă lene și lipsă de disciplină.
De fapt, nu este vorba despre a permite tuturor aspectelor vieții noastre să se transforme în haos total. Chiar și ordinea poate fi uneori necesară, convenabilă și plăcută. Cheia este să găsim o ordine haotică sau haos organizat, care să ne permită să ne dezvoltăm întregul potențial.
