
Uneori, în după-amiezele de iarnă şi nu numai, îmi place să mă cuibăresc pe canapeaua mea cu o carte bună în mână. Este una dintre plăcerile mele preferate şi pe care mi-o conced tot mai rar în ultimul timp. Însă, atunci când reuşesc să o fac şi am în mână cartea perfectă, mă scufund atât de profund în lectură încât pierd condiţia timpului. Mai bine zis, intru într-un flux de lectură perfect din care nu vreau să ies.
Aţi experimentat vreodată această senzaţie în care să intraţi într-un fel de transă făcând ceva provocator şi incitant în acelaşi timp?
Dacă da, înseamnă că ați experimentat deja aşa zisă stare de flux (sau Flow State). În acest articol vom afla ce este și care sunt cerințele esenţiale pentru a retrăi această experiență la comandă.
Ce este flow-ul?
“Contrar credinţelor noastre, cele mai bune momente din viaţa noastră, nu sunt momentele pasive, receptive, relaxante… Cele mai bune momente se întamplă în general atunci când corpul şi mintea unei persoane sunt încordate pana la limită într-un efort voluntar de a duce la îndeplinire ceva dificil şi care să merite”.
Mihaly Csikszentmihalyi.
Mihaly Csikszentmihalyi este un psiholog american de origine maghiară, care s-a dedicat studiilor despre fericire și a denumit conceptul psihologic de flux ca fiind o stare mentală de concentrare înaltă în care mintea și corpul, total absorbite într-o acțiune dată, intră într-o condiție de concentrare armonică.
Cei care o experimentează se simt complet atrași de o activitate care îi trage ca un curent, lumea exterioară încetează să mai existe, zgomotele nu se mai aud, nu mai există distrageri, nu există gânduri negative, nu există alte urgențe.
În momentele de flux ne este imposibil să ne concentrăm atenţia pe altceva, deoarece acea activitate ne captează complet și nu facem altceva decât să trăim momentul.
Ne simțim atraşi de o forță pozitivă, puternică, dar prietenoasă, care ne permite să atingem obiective neașteptate și să ne lărgim conștiința și cunoștințele.
În această stare autentică de grație, ne simțim mai mult decât vii.
Suntem fericiți, suntem într-o stare perfectă, pe scurt, ne este bine.
Satisfacția și plăcerea pe care le simțim derivă din acțiunea în sine, nu din așteptări, rezultate sau retro-gânduri.
Ca să înţelegem mai bine aceste stări este suficient să ne privim copiii atunci când se joacă. Fiul meu are o pasiune extraordinară pentru LEGO de când era foarte mic si de fiecare dată când se joacă sau construieşte, intră într-un flux de creaţie şi se “pierde” efectiv uitând de restul. Este în stare să piardă zilnic ore cu acest joc şi nu se plictiseşte niciodată.

Prin urmare, fluxul poate fi experimentat în diferite domenii ale vieții:
– atunci când citim o carte
– când ne dedicăm unui hobby
– când performăm într-o activitate sportivă
– atunci când realizăm un obiect cu mâinile noastre
– când ne pierdem într-un joc nou care ne pasionează
Pentru a trăi o viață plină, fericită și pentru a ne satisface nevoia de auto-realizare, ar trebui să încercăm să experimentăm în cât mai multe domenii posibil.
Cu toate acestea, starea de flux are câteva caracteristici foarte specifice.
Cele 9 caracteristici ale fluxului
Potrivit lui Csikszentmihalyi, fericirea nu provine din noroc sau întâmplare și nu este determinată de evenimente externe dincolo de controlul nostru (bogăția nu crește nivelul fericirii, dacă nu sub un prag minim), ci mai degrabă de către un stat mental.
Starea flux ne pune la încercare, ne obligă la un angajament maxim, dar este ceva pe care îl acceptăm cu bucurie, îl dorim pentru că într-un fel ne excită și ne oferă fericire maximă.
1. Echilibru între provocare și capacitate – O provocare prea dificilă ne îngrijorează, o provocare prea ușoară ne plictisește. Pentru a menține starea de flux, dificultățile și capacitățile trebuie să crească mână în mână (este un principiu pe care programatorii de jocuri video îl cunosc foarte bine, de aceea reuşesc să ne țină atât de atenţi).
2. Integrare perfectă între acțiune și conștientizare – Persoana angajată într-o activitate este atât de captivată încât pare a fi tot una cu acţiunea sa și, din exterior, o face să pară simplă și naturală.
3. Scopul este bine definit și foarte precis – Nu există dubii, fie că obiectivul este atingerea unui vârf de munte sau recitarea perfectă a unui monolog. Acest lucru vă permite să vă concentrați total fără distrageri.
4. Control total – Claritatea obiectivului nostru ne permite să-l controlăm total fără probleme.
5. Feedback-ul este imediat – În timp ce suntem angajaţi într-o acțiune, o finalizăm în același timp (urcăm muntele și ne apropiem de vârf, recităm un monolog în public şi primim aplauzele).
6. Concentrarea este maximă – există doar aici și acum. În timp ce ne aflăm în Flow State, trebuie să putem lăsa deoparte toate celelalte gânduri sau activităţi (motiv pentru care, dacă citim cartea noastră preferată în timp ce pregătim cina, există riscul să se ardă! Suntem atât de absorbiţi încât uităm restul!) ceea ce merge mână în mână cu …
7. Pierderea noţiunii timpului – Ați spus vreodată: “Am fost atât de absorbit încât nu mi-am dat seama ce oră este”? Timpul pare să curgă la o viteză diferită când se află în starea de flow.
8. Pierderea conştiinţei de sine – Se întâmplă atunci când nu ne interesează “să facem o impresie bună”, nici cu ceilalți, nici cu noi înșine, ci doar rezultatul final.
9. Experiența în sine este o recompensă – Indiferent de ceea ce ne costă în termeni de timp și efort, indiferent de consecințe: simțim o fericire imensă doar făcând acea activitate, care alimentează motivația noastră de a continua și, la rândul său, generează o nouă fericire într-un cerc virtuos de mare productivitate.
Ok, dar pentru ce am nevoie de Flow în viața de zi cu zi?
Plecând de la premiza că suntem absolut capabili să menținem concentrarea la maxim în timp ce desfășurăm o activitate, obiectivul este de a recrea condițiile stării de flow și pentru munca noastră la servici sau pentru a ne gestiona timpul în smart working sau pentru a face curăţenie în casă, pe scurt pentru toate acele activități în care spunem de obicei: “Pur și simplu nu mă pot concentra”.
Sunt anumite acțiuni zilnice care se pot împărţi în „segmente” neproductive: de exemplu, dacă avem o muncă foarte dificilă şi abilitățile noastre sunt foarte scăzute generează o stare de stres și anxietate care ne vor duce la amânare datorită fricii de a înfrunta problemele. Deopotrivă, o slujbă care rămâne la acelaşi nivel cu creșterea abilităților noastre va deveni plictisitoare și ne vom distrage ușor în căutarea a ceva mai motivant.



Pentru a fi productivi și fericiți trebuie să încercăm să ne canalizăm activitățile în acel segment, unde provocarea și capacitatea cresc mână în mână.
Iată câteva sfaturi de încercat:
1. Ridicați ștacheta – poate fi o provocare distractivă. Exemplu banal: cât timp acordați curăţeniei în casă? Durează o oră? Ok, de mâine încercaţi să o faceţi în mai puţin timp, faceţi totul în doar 50 de minute, a doua zi în 45!
2. Creșteți abilitățile – antrenamentul scade întotdeauna anxietatea în cazul în care faceţi o activitate prea dificilă. Și cu cât suntem mai competenți, cu atât este necesară expertiza noastră, generând independent un cerc virtuos de flux.
3. Dați-vă un obiectiv clar – A fi clar cu noi înșine ne ajută să stabilim direcția pe care trebuie să o luăm pentru a atinge obiectivul, elimină câmpul de piste false, elimină îndoielile și alibiurile.
4. Căutați un feedback imediat – Fragmentaţi lucrările, acțiunile si obiectivele în pași mici care să vă ofere imediat percepția succesului: feedbackul constant va fi o motivație excelentă pentru a continua.
5. Eliminați distracțiile pe care le puteți controla – închideţi telefonul, opriţi notificările, deconectaţi-vă de la internet, puneţi-vă căşţi în urechi şi ascultaţi muzică relaxantă, etc.
În concluzie, data viitoare când recunoașteți că vă aflați într-o stare de flux, încercați să înțelegeți ce vă aduce în acea transă productivă și încercați să reproduceți starea atunci când vă aflați în prezența unei activități pe care trebuie să o faceți cu forța … Asa cum spunea Aristotel: “suntem ceea ce facem în mod repetat; prin urmare, excelenţa nu este un act singular, ci un obicei”.