Este essenţial să ne hrănim? Cu siguranţă, da. Dar are toată lumea acces la hrană?
Accesul la hrană este un drept.
Atâta timp cât avem ce pune pe masă în fiecare zi sau chiar mai mult peste necesarul nostru zilnic pentru a ne hrăni, vine de la sine să uităm de cei ce nu au ce mânca. Stiţi că în lumea asta sunt în jur de 800 de milioane de persoane care nu au ce mânca? Numai în România se aruncă la gunoi aproximativ 6.000 de tone de mâncare zilnic. Adică, un român aruncă zilnic peste 350 de grame de mâncare, ajungând să risipească anual 129 de kilograme de alimente. Şi asta în condiţiile în care peste 4,5 milioane de români au dificultăți în procurarea hranei zilnice. Din cantitatea totală de alimente aruncate, 24% este mâncare gătită, 22% – fructe, 21% – legume, 20% – produse de panificație, 11% – produse lactate și 1% – carne. Risipim aproape cât media europeană, deși avem venituri mult mai mici și cheltuim cam 40% din ele pe mâncare (conform datelor furnizate de INSP).
La nivelul U.E. datele sunt şi mai alarmante. Anual sunt aruncate la gunoi aproximativ 88 de milioane de tone de alimente, în jur de 20% din totalul alimentelor produse. La nivel mondial se aruncă în fiecare an circa 1,3 miliarde de tone de alimente, adică o treime din cantitatea totală destinată consumului uman. Datele sunt preluate din statisticile publicate de către Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).
După cum vedeţi datele sunt destul de triste. În timp ce o parte a populaţiei suferă de foame, marea majoritate face risipă de alimente.
Citind aceste date am rămas profund dezamăgită de cât de multă risipă de hrană se face chiar şi la noi în ţară. Motiv pentru care am fost curioasă să văd dacă există iniţiative care să combată risipa şi în România. Şi am fost plăcut impresionată să văd că există proiectul “România împotriva risipei de hrană”, care are ca obiectiv general creşterea rolului şi a gradului de informare şi implicare a societăţii civile şi publicului larg în procesul de realizare şi implementare a politicilor publice din România în domeniul reducerii risipei de hrană (după cum scrie pe site-ul lor: www.foodwaste.ro).
Hrana irosită, dincolo de aspectul social şi moral, este o risipă de resurse precum pământ, apă, energie, emisii de gaze cu efect de seră şi aport la schimbările climatice, poluare (apa, aer, sol) cu fertilizatori, pesticide și, prin urmare, bani.
Dar noi, în mica noastră gospodărie, cum putem contribui la încetinirea sau stoparea acestei risipe?
Iată ce putem face în fiecare moment al zilei noastre:
Atunci când mergem la cumpărături:
- evităm achizițiile impulsive;
- mergem la supermarket cu o listă de cumpărături;
- planificăm un meniu săptămânal; (am scris aici un articol despre cum să pregătim un meniu săptămânal)
- cumpărăm în cantități mici, evitând ambalajele maxi;
- cumpărăm alimente adaptabile care se potrivesc la diferite rețete;
- păstrăm o listă cu alimentele pe care le avem acasă pentru a evita cumpărăturile inutile;
- timp de o săptămână, suntem atenţi la ce alimente aruncăm cel mai des, astfel avem o imagine mai clară a ceea ce trebuie să cumpărăm la următoare ieşire la supermarket.
Când depozităm mâncarea în frigider sau cămară:
- după ce am făcut cumpărăturile, atunci când aranjăm produsele achiziționate, cele care au termenul de scadenţă mai recent le aşezăm în faţă pentru a fi consumate primele;
- folosim recipientele cel mai potrivite pentru a păstra prospețimea alimentelor evitând deteriorarea precoce a acestora;
- sunt indicate recipientele transparente pentru a vedea întotdeauna conţinutul. Dacă nu dispunem de recipiente transparente, folosim etichete pe care trecem numele alimentului şi data când a fost pregătit;
- cel puțin o dată pe săptămână, verificăm ce avem în cămară, în frigider și congelator;
- acordăm atenție etichetelor unde este formulat “a se consuma înainte de….”. De cele mai multe ori, alimentele sunt încă bune pentru consum chiar și după ziua indicată (pierd doar unele caracteristici nutriționale). Prin urmare, verificăm bine înainte de a le arunca.
Când gătim sau mâncăm:
- ne folosim imaginația: folosim ingredientele rămase în frigider sau cămară pentru a inventa rețete noi. Putem găsi inspirație pe internet, în reviste, din diverse programe TV dedicate gătitului sau din mâncărurile pe care le-am descoperit în ultimele călătorii;
- alimentele care se apropie de termenul de scădere pot găsi o a doua viață: fructele bine coapte pot fi folosite pentru un suc centrifugat, resturile de legume se pot transforma într-un ghiveci excelent, o jumătate de pahar de vin rămas îl putem utiliza pentru gătirea cărnii la cuptor, etc;
- când planificăm mesele săptămânii, lăsăm una dedicată pentru a elimina mâncarea rămasă din zilele precedente;
- facem porții mai mici. De obicei aruncăm resturile din farfurie în coșul de gunoi, deci este mai bine să umplem mai puțin farfuria. Se poate adăuga oricând dacă ne mai este foame.
- dăruim mâncarea în exces. Împărţim cu prietenii și rudele produsele pe care nu reuşim să le consumăm din grădina noastră sau atunci când am realizat că am cumpărat sau gătit în cantități excesive;
- dacă suntem la restaurant și nu reușim să ne terminăm farfuria, îl întrebăm pe chelner dacă putem lua acasă restul de mâncare. Ne este ruşine să facem asta? Stiaţi că Michelle Obama are obiceiul de a lua acasă ce nu a mâncat la restaurant?
- păstrăm fructele proaspete într-un coş în mijlocul mesei sau în orice caz la îndemână, dacă nu le vedem, de multe ori uităm să le mâncăm;
- produsele alimentare care nu pot fi recuperate, le putem transforma în îngrăşământ. Grădina noastră sau plantele de pe balconul nostru cu siguranţă vor beneficia.
Uneori sunt suficiente doar câteva mici trucuri și o atitudine corectă şi respect față de mâncare pentru a face bine pentru noi înșine și pentru ambientul în care trăim.
