Downshifting. Încetinirea ritmului pe timp de pandemie.

A trecut aproape o lună de când stăm închişi în casă. O perioadă nu tocmai uşoară în care am fost obligaţi de situaţie să încetinim ritmul. Dacă înainte ne plângeam că nu avem destul timp, acum nu ştim ce să facem cu el. Cert e că trăim ceva cu totul nou şi neaşteptat.

Pentru unii dintre noi, schimbarea ritmului şi trecerea la o nouă filozofie de viaţă a fost făcută conştient şi voluntar, pentru alţii este o situaţie nouă cu care se confruntă din cauza pandemiei. În ambele cazuri, încetinirea ritmului nu poate fi decât benefică.

Ce este Downshifting?

Downshifting este un concept care poate fi tradus într-un sesns general ca “simplitate voluntară”. Este un termen folosit pentru a defini alegerea de a trece de la o viață marcată de consumism la o viață mai simplă, cu mai puțini bani, dar cu mai mult timp liber. Înseamnă să facem mai puțin dar mai bine, cu mai multă pasiune și mai mult simț de răspundere și într-un mod mai simplu. Înseamnă să avem mai mult timp pentru noi, familia noastră, prieteni, hobby şi de ce nu, chiar şi pentru vacanţe, cu condiția să nu fie prea scumpe.

Downshifting este un concept care a fost introdus pentru prima dată la începutul anilor 90 și exprimă dorința anumitor categorii de lucrători (în special managerii și lucrătorii cu salarii mari) să muncească mai puțin și, prin urmare, să primească un salariu mai mic, pentru a se bucura de mai mult timp liber.

Clasica schemă: muncesc – produc – câştig – plătesc – consum, nu deschide uşa către aceea fericire mult dorită. În consecință, acest lucru implică nevoia de a renunța la o serie de lucruri cu care s-au obișnuit și care nu vor mai face parte din noul stil de viaţă.

Dar este adevărat că renunţarea la un câştig mai mare de bani duce la fericire şi un trai mai bun?

Pare o contradicție, dar tocmai din acest motiv Downshifting-ul este un concept revoluționar. Până în prezent, ni s-a spus că, dacă avem mulți bani, putem cumpăra multe lucruri care ne vor face fericiţi şi împliniţi.

Este pe cât se poate de neadevărat.

Având în posesie o mulţime de lucruri ne oferă un sentiment de satisfacţie imediată, instantanee şi ne distrage de la adevăratele probleme ale societăţii. A avea o casă plină de lucruri ne oferă iluzia de a fi bogat, de a fi persoane înstărite cu nivel de trai ridicat.

„Câte lucruri de care eu nu am nevoie există!” – Socrate

După o perioadă de săracie şi lipsuri de care am suferit până în anii ’90, teama de a cădea din nou în sărăcie a împins societatea noastră să dorească să acumuleze tot mai multe bogății. Percepția noastră despre fericire și bunăstare a început să depindă din ce în ce mai mult de suma de bani pe care o deținem: am mers atât de departe încât am rămas blocați în viteza mecanismului creat de noi înșine. Am uitat cine suntem (ființe umane, nu mașini de făcut bani). Ne-am vândut timpul, sănătatea mentală și fizică, nevoile noastre cele mai de bază, cum ar fi cultivarea relațiilor umane, satisfacerea curiozității și explorarea a lucruri noi, autocunoașterea, în schimbul unor obiecte. Obiecte frumoase, obiecte scumpe, dar totuși obiecte.

Consumismul ne devorează și este timpul să ne trezim la realitate. Cu toții ne plângem că muncim prea mult și prost, că cei care dețin puterea câștigă pe spatele nostru în timp ce noi ne chinuim să ajungem la sfârșitul lunii.

Dar cu toate astea, se pare că nimeni nu poate sau nu vrea să facă ceva pentru a schimba această situație.

Downshifting-ul nu este altceva decât decizia conștientă și voluntară de a renunța la micile lucruri materialiste pe care societatea noastră încearcă să ni le ofere în schimbul libertăţii noastre.

Cum se face downshifting?

Coincidenţa face că ieri seară am revăzut un film din 2006 care mi-a plăcut foarte mult: “A good year” de Ridley Scott cu Russell Crowe şi Marion Cotillard, inspirat din romanul cu acelaşi nume a lui Peter Mayle. Este unul dintre acele filme care pe lângă faptul că sunt plăcute de urmărit, ştiu să amestece teme precum nostalgia copilăriei, dragostea şi priorităţile vieţii. Este un film soft, romantic, foarte plăcut şi uşor şi pe care vi-l recomand.

Protagonistul filmului, Max Skinner, un brocker londonez, avid de muncă şi câştig, cu o mentalitate tipică a unui om de afaceri cinic şi îngâmfat, într-o zi renunţă la viaţa din Londra pentru a o alta mai liniştită alături de iubita sa într-o localitate din Provence.

Dacă vreţi să înţelegeţi mai bine conceptul de downshifting şi cum să-l faceţi, vizionarea acestui film vă poate ajuta foarte mult.

Imagine de papagnoc de la Pixabay 

Spuneam că downshifting este un fenomen care a fost adoptat, în cea mai mare parte, de lucrătorii cu un venit mai mare, deoarece renunțarea la o parte a salariului în cazul lor continuă să mențină un stil de viață demn, chiar dacă mai simplu.

Dar cum rămâne cu cei care avem venituri medii sau mici? Cu siguranţă că nu va trebui să renunţăm la un SUV pentru a trece la o maşină mai economică, pentru că probabil deja circulăm cu un automobil mic, dar conceptul rămâne valabil.

Consecințele acestei alegeri sunt evidente, mai puțin de muncă este egal cu mai puțini bani. Dar faptul că ai mai puțini bani nu înseamnă că nu te poți bucura de o viață fericită, dacă banii sunt suficienți pentru a cumpăra ceea ce este necesar și nu ceea ce este inutil, e totul ok. Lăcomia pentru bani este un comportament care de cele mai multe ori este susținut de principii efemere, cum ar fi acela de a crede că fericirea depinde de bani.

O serie de studii publicate în revista “Motivation and Emotion” în 2014 au arătat că persoanele care devin materialiste în viață au un nivel scăzut de bunăstare generală (în ceea ce privește relațiile umane, autonomia, sentimentul de a avea un scop în viață).

Primul pas către downshifting este acesta: să realizăm care sunt acele lucruri și obiceiuri care nu ne servesc, nu ne mulțumesc, nu ne fac fericiți sau poate au făcut-o o dată, dar acum nu mai sunt. După care le eliminăm din viața noastră.

Odată declanșat, procesul down se va extinde inevitabil în toate domeniile vieții noastre. În plus, adoptând acest concept reuşim să unim economisirea cu protecţia mediului.

De exemplu: în loc să folosim mașina pentru a merge la serviciu, vom folosi bicicleta sau transportul în comun deci, mai puțină poluare și anularea costurilor de combustibil; în loc să mergem la supermarket, vom merge la piaţă pentru a cumpăra de la producătorii interni sau de la ţărani, deci vor fi reduse costurile cu ambalajele şi mai puţină poluare cu plastic; în loc să cumpărăm produse scumpe şi agresive pentru curăţenia cotidiană în casele noastre, folosim produse ieftine şi ecologice precum bicarbonatul şi oţetul.

Știu, toate par niște discursuri exagerate, dar asta trebuie să facem dacă vrem să schimbăm stilul de viaţă. În realitate, downshifting nu este altceva decât o revenire în trecut, înainte ca boomul economic să ne copleșească. Înainte să devenim cu toții consumatori autorizați.

Imagine de congerdesign de la Pixabay

Importanța unui ritm de viaţă mai lent

A trăi încet în zilele noastre este aproape imposibil: ne-m obişnuit să fim multitasking, să optimizăm timpul, să facem fiecare moment al zilei noastre productiv. Am ajuns la punctul că nici în vacanță nu ne putem relaxa: trebuie să avem mereu ceva de făcut sau cineva care să ne distreze, altfel ne simțim inutili.

Alegerea utilizării bicicletei în locul autovehiculelor este unul dintre cei mai importanți pași pentru a deveni un downshifter: organizarea mișcărilor pe bicicletă necesită în mod necesar o atitudine mai lentă și mai puțin stresată față de activitățile zilnice. În timpul călătoriei vom putea observa ce este în jurul nostru, să salutăm oamenii pe care îi întâlnim și poate să ne oprim să vorbim şi să relaţionăm din ce în ce mai mult.

Pentru unii, toate acestea vor părea o pierdere de timp, însă eu cred că timpul pe care îl pierdem îl câștigăm în relații sănătoase și raporturi umane. A trăi încet, după părerea mea, ne-ar ajuta să revenim la o dimensiune mai umană a vieții, o dimensiune pe care în timp am pierdut-o.

Conceptul de downshifting poate fi aplicat nu numai lucrurilor materiale, ci și relațiilor şi raporturilor umane.

A scăpa de acei oameni care ne umplu de negativitate este un sentiment plăcut de eliberare.

Fiecare dintre noi avem acei prieteni / colegi care ne fac să fim anxioși, care de îndată ce ne văd ne inundă cu problemele lor, acele persoane care văd întotdeauna totul negru. Am scris aici despre cum să facem decluttering relaţional.

Același lucru este valabil și pentru rețelele de socializare: eliminați tot ce vă deranjează, eliminați prietenii sau cunoştinţele pe care nu vreţi să le mai urmăriţi.

Care sunt acțiunile concrete

pentru a adera la această filozofie?

Fiecare dintre noi trebuie să găseasca propria personalizare.

Eu am identificat unele dintre ele:

  • acordați mai puțină importanță banilor și mai mult timpului liber;
  • eliminaţi ceea ce este de prisos;
  • înlocuiţi maşina cu bicicleta;
  • plantaţi ceva în grădină sau în vaze pe balcon;
  • hrăniți-vă cu alimente autohtone și de sezon;
  • dacă aveţi posibilitatea, creşteţi animale sau păsări în curte;
  • adaptați-vă pentru a trăi bine cu puțin;
  • încercați să nu vă încărcaţi cu prea multe angajamente: faceți mai puține lucruri, dar faceți-le mai bine;
  • desfășuraţi activități creative;
  • descoperiţi locuri noi;
  • faceţi călătorii low cost;
  • donaţi unele articole, jucării, îmbrăcăminte unei organizații de caritate;
  • alegeţi produse eco-durabile, limitând risipa.

Adevărul este că, deşi sunt o mare susţinătoare a acestui stil de viaţă, sunt convinsă că nu toată lumea îl poate adapta. Fiecare dintre noi are propriile valori în viaţă şi, ca în toate lucrurile, nu totul poate fi bun pentru toată lumea.

Fiecare dintre noi ar trebui să își găsească propria cale, modul său de a se simți bine în lume. Pentru unii dintre noi, lumea în care trăim nu este aşa cum am visat-o și cred că este datoria noastră să încercăm să o îmbunătățim. Sau cel puțin să găsim modalități de a pune în practică valorile în care credem în viața de zi cu zi.

Downshifting. Încetinirea ritmului pe timp de pandemie.
Etichetat pe:

2 comentarii la „Downshifting. Încetinirea ritmului pe timp de pandemie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest website foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigării îți exprimi acordul pentru politica noastră de cookie-uri și de confidențialitate. Află mai mult

Setările cookie-urilor de pe acest site web sunt setate astfel încât să permită cookie-urilor să vă ofere cea mai bună experiență de navigare posibilă. Dacă continuați să utilizați acest site web fără să modificați setările cookie-urilor sau faceți clic pe „Accept” de mai jos, sunteți de acord cu acest lucru.

Închide