De multe ori cădem în capcana de a crede că „a trăi cu mai puțin” este egal cu sărăcia şi cu o viaţă trăită la limita supraviețuirii. Am fost dintotdeauna învăţaţi că cei care au multe lucruri au o viață mai bună, mai fericită, mai liniștită. Și că și noi ar trebui să avem toate acele lucruri pentru a fi fericiți la rândul nostru. Apoi începem să muncim din greu ca să ne putem permite lucruri şi pentru a arăta că și noi suntem la înălțime.

Cu toate acestea, există tot mai mulţi „vizionari” care părăsesc locurile de muncă bine plătite și casele cu un confort de invidiat pentru a se schimba pe ei înșiși și propriile obiceiuri într-un mod cu totul nou şi neașteptat.

Nebunie? Inconştienţă? Naivitate?

Din păcate, în societatea în care trăim astăzi, suntem mereu și constant împinși să cumpărăm, să deţinem şi să acumulăm.

Este adevărat că a deţine anumite lucruri ne face viaţa mai uşoară. Aceasta este o moștenire care ne vine de la generațiile mai vechi. Acele generații care au văzut război și sărăcie, care au fost forțate să trăiască cu strictul necesar și uneori nici măcar atât. Aceștia sunt oamenii care ne-au crescut, care au făcut tot posibilul să nu ne lipsească nimic şi nu ne-au lăsat să simțim ceea ce au simțit ei la vremea lor.

Așa că generația noastră (vorbesc despre cei care au 20-30-40 de ani) a crescut cu această dogma: a deţine multe lucruri înseamnă a te simți mai bine.

De ce cumpărăm tot timpul?

Astăzi, însă, ne înconjurăm cu lucruri nu doar din necesitate, ci prea des din vanitate.

Ne este greu să recunoaștem în fața noastră că nu ne putem permite anumite lucruri, iar pentru a nu părea diferiți de standardele pe care societatea ni le impune trăim la limita posibilităților noastre.

Vă întreb: vi s-a întâmplat vreodată să faceţi sacrificii financiare pentru a vă cumpăra un obiect la care aţi râvnit atât de mult? Iar după ce l-aţi obţinut, v-aţi simţit imediat foarte fericiţi, ca după un timp foarte scurt să uitaţi bucuria de dinainte şi să vă doriţi altceva cu aceeaşi ardoare?  

Nu vă simțiți vinovați, am trecut cu toții prin această agonie. Mașina capitalismului folosește mintea noastră inconștientă pentru a ne împinge spre a consuma tot mai mult, declanșând teama de a nu fi acceptaţi dacă nu deţinem. În cele din urmă, capcana materialismului este menită să ne facă să ne simțim imperfecți: cumpărăm mai mult pentru a ne crește stima de sine, rezultând din ce în ce mai puțin fericiți.

Presiunea socială joacă un rol major în acest sens. Nimeni nu vrea să se simtă inferior celorlalți, cu toții vrem să arătăm că suntem capabili să ne permitem ceea ce își pot permite alții.

Cumpărăm și mai presus de toate pentru a ne masca nefericirea. De câte ori am cumpărat imediat doar pentru a ne înveseli puțin? La nivel fiziologic, cumpărarea de lucruri noi eliberează o anumită cantitate de dopamină, hormonul plăcerii și al recompensei. Dopamina este substanța care ne face să ne simțim euforici și mulțumiți.

Suntem atrași de lucruri frumoase, noi, strălucitoare. Suntem inconștient convinși că fiecare mică achiziție ne va aduce din ce în ce mai aproape de fericire.

Aceasta este marea înșelăciune în care trăim, dar cu cât ne dăm seama mai repede de ea, cu atât mai bine.

Soluția există: a trăi cu mai puțin.

A trăi cu puțin este o strategie revoluționară care își are rădăcinile în conceptul de minimalism: a cumpăra ceea ce este cu adevărat util nu înseamnă a renunța, ci a deveni mai conștienți de noi înșine și de comportamentele noastre financiare.

A trăi cu puține lucruri înseamnă:

1. a ne preocupa mai puțin cu privire la lucrurile pe care le avem, în special cele scumpe
2. petrecem mai puțin timp cumpărându-le, ştergând praful de pe ele şi găsindu-le un loc prin casă
3. trăim în medii mai ordonate, ceea ce ne ajută să ne menținem pacea interioară
4. economisim bani
5. folosim timpul și banii economisiți pentru a ne dedica activităților constructive care ne fac cu adevărat fericiți.

Dovada vie că se poate trăi cu foarte puține obiecte: provocarea celor 100 de lucruri

Un om de afaceri american, un anume Dave Bruno, într-o zi și-a dat seama că una dintre cauzele probabile ale acelui sentiment de gol și nemulțumire pe care îl simțea față de viață era excesul de lucruri pe care le deținea.

Într-o zi a decis să facă o listă cu toate lucrurile pe care le avea și să aleagă doar acele 100 de lucruri fără de care nu se putea lipsi.

Așa că, a dăruit şi a vândut toate lucrurile de prisos şi a început să trăiască o viaţă minimalistă, documentând totul într-un blog online.

Dave Bruno a declarat că datorită acestui experiment a scăpat de sclavia consumismului și și-a dat seama cum obiectele îi sufocau viața în trecut. Experiența sa a atras rapid și curiozitatea presei, dând astfel aportul miilor de oameni să-i calce pe urme și să-și schimbe viața în bine datorită puterii „less is more”.

Astăzi puteți citi această poveste fantastică în cartea sa „The 100 Things Challenge: How I Got Rid of Almost Everything, Remade My Life, and Regained My Soul.”

 

„Un om este bogat proporțional cu numărul de lucruri de care se poate lipsi.”

HENRY DAVID THOREAU

A trăi cu mai puțin este mai bine – cei trei pași fundamentali

Iată câteva strategii pentru a trăi cu mai puțin și a vă crește nivelul de satisfacție personală:

1. Decideţi ce este cu adevărat important pentru voi

Începeţi să faceţi distincția între lucrurile de care aveţi cu adevărat nevoie în viață sau lucrurile care ocupă doar spațiu fizic și mental şi care nu aduc nimic bun. Și nu vorbesc doar despre obiectele pe care le dețineţi, ci și despre relații personale și obiceiuri.

Alegeţi să vă cheltuiţi banii pe obiecte sau experiențe care adaugă o valoare reală vieții voastre: o carte bună, un abonament la teatru, un voiaj într-o ţară exotică, o cină romantică cu persoana iubită

2. Alegeți doar lucrurile bune, esenţiale

Înlocuiţi ceea ce aţi aruncat la gunoi (real sau imaginar) cu lucruri care adaugă valoare vieții voastre, lucruri care vă pasionează, cele cu care aţi vrea să vă umpleţi timpul. Lucruri care ne trezesc în noi fericirea interioară sau care ne fac să creștem ca oameni. De exemplu: a face sport, yoga, meditație, citit,  vizionarea de documentare, învățarea a ceva nou, o plimbare în natură, dezvoltarea creativității făcând ceva manual, sau artistic, făcând voluntariat etc.

Cu cât ne concentrăm mai mult asupra acestor lucruri, cu atât obiectele vor avea mai puțina importanță în viața noastră. Ne vom da seama la un moment dat că acel sentiment de a dori mereu lucruri noi începe să se estompeze, doar pentru că ne concentrăm energiile asupra altor probleme care sunt mai importante și care ne pot îmbunătăți cu adevărat viața și ne pot ridica nivelul de fericire.

3. Nu vă mai ataşaţi emoțional de bunurile materiale pe care le dețineţi.

Cu toții am experimentat cel puțin o dată acel sentiment de atașament față de un obiect şi de care nu am reuşit să ne debarasăm. A ne atașa de lucruri este normal, mai ales dacă suntem în posesia lor de multă vreme, dacă am cheltuit mulți bani pe ele, sau dacă au o altă semnificație, de tip emoțional. Este necesar să avem grijă de lucrurile pe care le avem, dar nu trebuie să dăm acestor lucruri puterea de a ne comanda sau de a ne afecta viața. Niciun obiect nu ar trebui să fie vreodată atât de prețios încât să ne permită să ne stricăm ziua!

A trăi cu mai puțin este o chestiune de mindset.

Aruncarea obiectelor inutile nu înseamnă doar a scăpa de ele în sens fizic. Adevărata revoluție începe de fapt în noi.

Ce înseamnă asta? Înseamnă că în primul rând trebuie să ne eliberăm de credința că obiectele ne fac să trăim mai bine. Trebuie să luptăm cu acea dorință, cu acel stimul neîncetat care ne face să dorim să cumpărăm.

Trebuie să credem cu toată fiinţa noastră că a cumpăra mai puţin, deținând mai puțin, ne va face să ne simțim mai bine. Pentru că este inutil să scăpăm de obiectele noastre fără tragere de inimă, este inutil să facem asta dacă nu credem pe deplin că a trăi cu mai puţin este mai bine.

Și nu este ușor.

Dar, pe măsură ce trece timpul, a continua să trăiești cu puțin se realizează ceva extraordinar, dar în același timp foarte simplu: nimic nu s-a schimbat! Față de înainte, vreau să spun, nu este nicio diferență, doar că avem mai puține lucruri (inutile) și mult mai mulți bani. Ne dăm seama că acele lucruri pe care le consideram indispensabile sunt de fapt o prostie, că eram dependenți de obiecte și servicii și că fără ele suntem chiar mai bine, suntem mai fericiţi.